Însămânțare directă

insamantare-directa-8

Odată cu venirea iernii devine mai dificil de săpat – pămîntul sau este îngheţat, sau, pe timp cînd vremea se mai încălzeşte un pic, devine greu şi lipicios. Dar cum rămîne cu avîntul de a „sădi mereu şi peste tot”?

Pentru această problemă există o soluţie simplă şi la îndemînă: însămânțarea directă.

Conform definiției*, însămânțare directă constă în încorporarea seminţelor în solul terenului pe care se doreşte instalarea vegetaţiei.

Pe de o parte, metoda această prezintă o serie de dezavantaje:

  • Seminţele încorporate în sol, şi mai ales plantulele sunt mai sensibile la acţiunea unor factori climatici (temperaturi minime şi maxime, îngheţuri timpurii şi târzii, precipitaţii cu caracter torenţial, strat gros de zăpadă, arşiţe, vânturi puternice), la prezenţa buruienilor, la sărăcia solurilor în substanţe nutritive, la soluri uscate sau cu exces de umiditate şi alţi factori negativi, faţă de care este greu să se adopte măsuri speciale de protecţie.
  • Puieţii rezultaţi necesită lucrări de îngrijire un număr mai mare de ani, cu o frecvenţă sporită  anual (cel puţin în primii ani) comparativ cu puieţii plantaţi, ceea ce ridică mult costul lucrărilor de instalare până la realizarea stării de masiv.
  • Folosirea unor cantităţi mult mai mari de seminţe pentru obţinerea ulterioară  a desimii optime a puieţilor*.

De aceea, metoda semănăturilor directe se practică  mai puţin la noi.

Însă, dorim să atragem atenția la faptul că însămânțarea directă reprezintă și metodă de bază de reproducere a plantelor în natură – și în condiții perfecte, dacă n-ar exista pășunatul, incendii de vegetație și alte factori negativi, tot teritoriul liber s-ar acoperi cu copaci și arbuști.

insamantare-directa-1

Chiar și silvicultorii admit că semănăturile directe au o serie de avantaje importante:

  • Puieţii rezultaţi cresc încă de la răsărire pe locul definitiv, fără să mai fie expuşi pericolului deteriorării de la scoaterea lor până la plantare. Este un important avantaj, pentru că rădăcinile nu mai sunt vătămate mecanic, deformate sau infestate.
  • Cheltuielile de instalare sunt mai mici comparativ cu cele ocazionate de producerea puieţilor.
  • Tehnologia semănăturilor este mai simplă comparativ cu tehnologia plantării.
  • Se poate recurge mai uşor la semănatul mecanic comparativ cu plantarea mecanizată.
  • Productivitatea operaţiei de semănare este superioară plantării manuale, indiferent de procedeul folosit, astfel că numărul muncitorilor este mai mic.
  • Semănăturile pot fi executate pe grohotişuri, soluri cu mult schelet, superficiale, unde plantarea puieţilor nu este posibilă decât folosind pământ de „împrumut” sau puieţi cu rădăcini protejate, ceea ce ridică mult costul lucrărilor*.

insamantare-directa-14

insamantare-directa-15

insamantare-directa-19

Şi tocmai aceste avantaje, cu excepţia punctelor referitoare la posibilitatea de mecanizare a plantărilor, se potrivesc perfect cu situaţia din Bubuieci:

  • Grosimea neuniformă a stratului de sol. Deseori se întîlnesc pietre şi gunoi, ceea ce împiedică săparea gropilor.
  • Relief neuniform care face dificilă plantarea – în particular, pe pantele care trebuiesc fortificate.
  • Rata mică de prindere a speciilor care vrem să le răspîndim – ca de exemplu, stejarul.
  • Lipsa în pepiniere a unor specii de copaci şi tufari care se potrivesc cel mai bine pentru reabilitarea terenurilor degradate, totodată fiind rezistente la presiunea antropică și pășunatul – ulmul, sălcioara, etc.
  • Dificultatea transplantării copacilor şi a tufarilor, luînd în consideraţie dimensiunile terenului.
  • Faptul că am dori să plantăm şi să creştem copacii de la început, nu doar să-i transplantăm din alte părţi (pepiniere, grădini proprii, etc.).

insamantare-directa-12

insamantare-directa-13

insamantare-directa-20

Conform practicilor silvice, însămânțarea directă se face prin metoda de cuiburi, rînduri sau prin împrăștiere.

La Bubuieci tehnica plantării în rînduri nu prea poate fi realizată, din cauza terenului dificil. Însă e mult spațiu și varietate de condiții pentru a experimenta cu alte două metode.

insamantare-directa-16

insamantare-directa-17

Împrăștierea proaspetelor semințe de ulm, aprilie 2016.
insamantare-directa-21

insamantare-directa-22

Decembrie 2016 – explorările pantei și a teritoriului cu ”o sută de movile” de gunoi.
În locuri mai bune plantăm ghinde de stejar roșu, stejar pedunculat și gorun.
insamantare-directa-2

insamantare-directa-3

insamantare-directa-4

insamantare-directa-5

insamantare-directa-6

În locuri mai puțin favorabile – unde predomină gunoiul – plantăm prune, caise sau frasin.
insamantare-directa-7

insamantare-directa-9

Sau combinăm.
insamantare-directa-11

Ca să compensăm condițiile mai dificile și ca să ridicăm șansele de germinare, supraviețire și creștere a puieților – și pentru ca să știm, primăvara și vara, de unde să așteptăm copacii, – mulcim generos cu frunze.
insamantare-directa-10

Și peste tot semănăm măcieș.

Dacă a fost posibil ca pe acest teritoriu să răsără diferiți arbori și arbuști (salcioare, ulmi, nuci, caise, măcieș, etc.), și să crească an de an, avem încredere că peste cîțiva ani acești pioneri vor avea o companie bună.
insamantare-directa-18

*Palaghianu C., “Împăduriri. Suport electronic de curs”http://www.silvic.usv.ro/cursuri/impaduriri.pdf

Facebook

Leave a reply

Your email address will not be published.